Ce-aţi mai făcut? Parcă nu v-am văzut de 1000 de ani. Eu am fost plecată, de-aia am tăcut. Am umblat zilele astea, mă dor picioarele de mor. Am călătorit gratis. Serios! Păi să vă zic cum a fost. Cum stăteam…
Ca regulă, sunt fan al dicţionarelor, dar acolo pasiunea specifică grădinăritului pierde în favoarea rigorii. Căutaţi “grădinărit” în dicţionar şi veţi găsi o definiţie seacă “s. n. Ocupaţia, profesia grădinarului; grădinărie. – V. grădinari”. Întreabă un grădinar de ce „grădinăreşte”…
Ştim toţi că trandafirii nu arată chiar ca în pozele de catalog, dar surpriza mare apare când arată MAI BINE decât în catalog. Să vă zic de Susan acum. O aveţi? Nu prea am găsit poze pe net cu ea. Ciudat. Pe Susan am cumpărat-o din motive de design. Am luat un ghiveci alb, frumos de la Mobexpert şi am vrut un trandafir alb în el, un trandafir despre care David Austin zice că merge şi în ghiveci. Aşa că am ales Susan Williams Ellis. Am pus la baza trandafirului oxalis mov, drept pentru care am primit de la prietena mea titlul de Master of the Combineişăn (cred că-mi fac eu o diplomă, că ea nu mi-a dat).
Când citeam numele Susan Williams Ellis şi mă uitam la poza trandafirului din catalog, întrebându-mă cine o mai fi fost şi dumneaei de şi-a numit Austin creaţia aşa, îmi imaginam o doamna de vârsta a doua, expirând prin toţi porii graţia şi eleganţa unei lady cu ascendenţă princiară (poate!), o şi vedeam cu părul scurt, cărunt, ondulat, coafat impecabil şi cu ceaşca din porţelan cu ceaiul de la 5 o’ clock. Clar, aşezată pe un scaun alb, pe o peluză, în faţa unei măsuţe pline de porţelanuri fine, cu pişcoturi dichisite pe farfurioare, sorbind elegant din ceai şi gândindu-se la cât de frumoasa e ziua sau poate analizând fin personajele din ultima carte citită. O carte foarte bună fără doar şi poate, ea nu ar fi putut altfel.